Manastirea Horezu
Manastirea Horezu (Mănăstirea Hurezi), cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Numele sau a rezultat de la cuvantul "huhurezi", pasari care existau in numar mare in aceste locuri.
Manastirea apartine din punct de vedere arhitectural stilului brancovenesc.Este inclusa in patromoniul UNESCO inca din anul 1993.
Manastirea a fost construita între anii 1690 şi 1693, biserica mare a aşezământului fiind târnosită la 8 septembrie 1693.
Lucrările de construcţie şi decorare ale ansamblului au fost date spre supraveghere lui Pârvu Cantacuzino, vărul primar al domnitorului. După moartea acestuia în anul 1691 este numit in locul lui Parvu, Cernica Ştirbei. Mănăstirea, cel mai mare ansamblu monastic din România, este construită pe valea râului Romanii de Jos.
Manastirea Hurezu din exterior
Intrare Manastirea Hurezu
Manastirea Hurezu exterior
Istrate lemnarul, Vucaşin Caragea pietrarul şi Manea vătaful zidarilor sunt cei care au creat aceasta capodopera ,iar pictura a fost realizata de Constantin Ioan, Andrei, Stan, Neagoe şi Ichim. Ei imortalizează în pronaosul bisericii mari chipurile celor două familii, familia Brâncoveanu şi familia Cantacuzino.Manastirea este o remarcabilă realizare a artei brâncoveneşti, care se distinge prin originalitate, măestria liniilor şi culorilor.
Întreg ansamblul se remarcă prin conceptul unitar.Ansamblul monastic se compune din: - Biserica propriu-zisă a mănăstirii, ctitorită de marele domnitor şi cărturar Constantin Brâncoveanu, aflată în centrul incintei cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena.
- Biserica bolniţei, ctitorită de doamna Maria, soţia domnitorului, la 1696.
- Schitul "Sfinţilor Apostoli", ctitorit de stareţul mănăstirii Ioan Arhimandritul la 1698.
- Schitul Sfântului Ştefan, numit astfel după numele fiului cel mare al domnitorului, ctitorit de acesta la 1703.
Constantin Brâncoveanu, ca om de o aleasă cultură a epocii sale, distingându-se prin inteligenţă şi mult echilibru politic, reuşeşte să înfiinţeze tipografii şi să tipărească numeroase cărţi. Din acest motiv mănăstirea Hurezi devine un puternic centru cultural al Ţării Româneşti. Aici a înfiinţat domnitorul vestita bibliotecă, rămasă peste veacuri sub denumirea de Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu, care mai numără în prezent aproximativ 4000 de volume. Această bibliotecă cuprinde importante lucrări ale vremii: Odiseea lui Homer (tipărită la Basel la 1541), Tragediile lui Euripide (tipărite la Basel în 1551), Novellae adăugate de Iustinian I cel Mare Codexului său (tipărite la Paris în 1568), precum şi lucrări ale istoricilor bizantini (Ana Comnena, Laonic Chalcocondil, Ioan Zonaras, Constantin Manasses).